Un fir de piele: de la o tăbăcărie din 1843 la Atelierul CARESTA

Povestea CARESTA începe odată cu preluarea acestei moșteniri.  
In 1843, într-un atelier săsesc din orașul transilvănean Sebeș, acolo unde o tăbăcărie purtând numele Dahinten și-a deschis pentru prima oară porțile.

Un oraș care cunoștea pielea

Pielea nu era ceva nou la Sebeș nici măcar atunci. Încă din 1396, orașul număra șase bresle distincte dedicate prelucrării pieilor: ale tăbăcarilor, pielarilor, cizmarilor, cojocarilor, blănarilor și curelarilor. Pentru un oraș transilvănean mic, aceasta era o concentrare extraordinară de cunoaștere — generații de mâini care înțelegeau ce vrea o piele, cum se împotrivește și cum este convinsă să devină ceva durabil.

Vechiul meșteșug nu a fost niciodată blând. O gravură din secolul al XVII-lea înfățișându-l pe Der Lederer — pielarul — arată oameni aplecați asupra muncii lor, târând pieile peste un buștean, înconjurați de apa și truda meseriei. Un vers așezat dedesubt, copiat mai târziu de mână în limba română sub titlul Pielarul, spune că numai prin răzuire, frecare, călcare și întindere devine pielea tare și bună. A fost scris ca o lecție morală, dar surprinde un adevăr literal după care ne ghidăm și astăzi: pielea își câștigă tăria prin răbdare și apăsare. Nimic frumos în acest material nu vine repede.

Ascensiunea unei fabrici

Atelierul înființat în 1843 a crescut. Sub conducerea lui Karl Dahinten și alături de tăbăcăria mai veche a lui Johann Gloser, afacerea s-a modernizat constant la cumpăna secolelor — o perioadă în care însuși orașul Sebeș era transformat de primarul său vizionar, Johann Schöpp. În anii Primului Război Mondial, când cererea de încălțăminte a crescut, tăbăcăria devenise o adevărată întreprindere, cu aproximativ șaptezeci de lucrători.

Ceea ce a urmat este genul de detaliu care face dintr-un loc o legendă. Aici, la Sebeș, s-au făcut primele ghete de sport „Maraton" din România. Tot aici a fost lansată o nouă minge de fotbal — la propriu — atunci când Vasile Pala, proprietarul fabricii între 1945 și 1948, a aruncat prima minge groasă, din piele maronie, dintr-un aeroplan, direct pe teren, în deschiderea unui meci al echipei locale „Șurianu". În acei ani, mingile de fotbal pentru întreaga țară nu se făceau nicăieri altundeva decât la Sebeș.

Sub numele Căprioara, fabrica și-a purtat anul fondării, 1843, ca pe un blazon de mândrie până adânc în epoca modernă. A fost, multă vreme, inima pulsândă a pielăriei din această parte a Transilvaniei.

O moștenire aproape pierdută

Istoria, însă, rareori merge în linie dreaptă. După 1990, fabrica Căprioara a fost împărțită în două societăți, Capris și Confexpeli. Ambele au fost privatizate; ambele, cu timpul, și-au încetat activitatea în domeniu. Când Capris a intrat în faliment în 2012, un fir de meșteșug vechi de 169 de ani era pe punctul de a fi retezat cu totul.

Acesta este momentul în care CARESTA a ales să acționeze. Am preluat fabrica — nu ca pe o tranzacție imobiliară, ci ca pe un act de păstrare. Clădirea istorică din centrul Sebeșului, în loc să fie lăsată în ruină precum atâtea fabrici emblematice ale regiunii, a fost atent reabilitată și transformată într-un complex rezidențial cu reală valoare arhitecturală, păstrând vie spiritul locului.

A contat pentru noi ca prima tăbăcărie din Transilvania să nu sfârșească în ruină. Prin CARESTA, sensul acelui loc continuă — sub o formă nouă, contemporană.

O nouă casă la Alba Iulia

Între timp, prelucrarea pielii în sine avea nevoie de o casă construită pentru viitor. Am relocat producția la Alba Iulia — orașul Marii Uniri — într-o unitate modernă, proiectată să respecte cele mai înalte standarde europene.

Fabrica noastră de acolo, semnată de arhitectul Sorin Magda, este mai mult decât un spațiu de producție; este un statement de design și de viziune. Lumina naturală, liniile curate și materialele naturale se împletesc pentru a susține un flux de producție inovator, calibrat la cele mai exigente standarde ale industriei de lux. Este, pur și simplu, un spațiu în care arhitectura inspiră munca.

Ducând meșteșugul mai departe

CARESTA Bags practică astăzi arta fină a marochinăriei la cel mai înalt nivel, colaborând cu unele dintre cele mai mari case de modă din lume. Brandul nostru propriu, CARESTA, este construit pe aceleași principii: materiale premium, precizie în execuție și un respect profund pentru meșteșugul autentic.

Dar o tradiție supraviețuiește doar dacă este transmisă. De aceea, unul dintre elementele definitorii ale muncii noastre este propria școală de marochinărie — un centru de formare unde noua generație de artizani este pregătită la cele mai înalte standarde. Nu doar creăm obiecte; investim în oameni, în transmiterea cunoașterii și în continuitatea unei tradiții care a început în 1843.

Alegerea orașului Alba Iulia ca sediu reflectă o încredere profundă în acest loc și în oamenii săi — o regiune bogată în pricepere, capabilă să susțină inovația, sustenabilitatea și excelența. Construim, în același timp, oportunitate reală și o comunitate dedicată luxului autentic.

De ce contează asta pentru geanta pe care o porți

CARESTA este, până la urmă, despre echilibru și autenticitate. Este despre femeia care nu trebuie să aleagă între rațiune și sensibilitate, între rigoare și vis. Este despre toate acele femei care aleg să fie întregi — care nu au nevoie de un logo consacrat pentru a se simți valoroase, ci aleg, în schimb, autenticitatea, calitatea și povestea unui brand cu adevărat personal.

Atunci când porți o geantă CARESTA, porți mai mult decât piele. Porți un fir care se întinde de la o tăbăcărie săsească din 1843, printr-un oraș care făcea mingi de fotbal pentru o țară întreagă, printr-un sfârșit aproape petrecut și o salvare deliberată, până la o mână din Alba Iulia care a croit și a cusut geanta ta. Eleganța, la urma urmei, ține de atitudine — la fel ca și amintirea locului din care vin lucrurile frumoase.

— Atelierul CARESTA, Alba Iulia